E-mail (poşta electronică)

Poşta electronică este unul din cele mai utilizate servicii în reţeaua INTERNET. Aceasta permite comunicarea simpla şi uşoară între doi utilizatori conectaţi la INTERNET şi aflaţi oriunde în lume. De asemenea, este posibil schimbul de mesaje cu alţi utilizatori conectaţi la reţele independente, cum ar fi:COMPUSERVE, APPLELINK şi altele. Alte tipuri de comunicare electronică, care se bucură de o mare popularitate în ultimul timp, sunt discuţiile de grup pe teme prestabilite şi jurnalul electronic.

Exista mai multe programe pentru poşta electronică, toate funcţionând după principiul serviciului poştal. Astfel, o persoană scrie o scrisoare, o introduce într-un plic pe care scrie adresele expeditorului si destinatarului şi o depune într-o cutie poştală. În continuare poştasul o preia şi prin intermediul serviciului poştal o transmite prin mai multe oficii intermediare în cutia poştală a destinatarului, de unde acesta o ridică când doreşte.

Primele specificaţii privind structura mesajelor pentru poşta electronică se găsesc in documentul numit RFC 822 (Request for coment), iar protocolul utilizat se denumeste SMTP (Simple Mail Transfer Protocol). Câmpurile din structura RFC 822 (tab.6.1) sunt divizate cu aproximaţie în patru grupuri: plicul,adresa,conţinutul si informaţii diverse.

Mp	Semnificaţie	Grup
Sender	Adresa expeditorului	Plicul
To	Adresa destinatarului
Received from	Provenienţa mesajului
Received by	Identitatea receptorului
Received vid	Suportul fizic utilizat
Received with	Protocolul utilizat
From	Numele expeditorului	Adresa
Reply-to	Adresa de retur
Cc	Adresele de expediere a copiilor
Bcc	Adresele copiilor de rezerva
In-reply-to	Identificarea mesajului la cere se raspunde	Conţinutul
References	Alte mesaje citate
Subject	Subiectul mesajului
Keywords	Deschiderea continutului
Date	Data emiterii mesajului	Diverse
Message-ID	Identificatorul mesajului
Comments	Comentariile utilizatorului
Encrypted	Index catre tabla cheilor de codificare

Tabelul 6.1. Structura mesajelor conform RFC 822

  Când un mesaj traverseaza reţeaua, pentru a ajunge de la expeditor la destinatar, în fiecare etapă in câmpurile “Received” se adaugă linii noi. Aceste linii conţin urmatoarele informaţii: identitatea calculatorului care a recepţionat mesajul, suportul fizic utilizat (reţeaua INTERNET sau o reţea locală conectată la aceasta), protocolul utilizat, data si ora sosirii mesajului. Astfel, când mesajul ajunge la destinaţie, va conţine toate informaţiile necesare reconstituirii drumului parcurs în reţea.

Utilizatorii sunt identificaţi prin adrese de e-mail unice in lume, care au structura: nume utilizator@nume host.

Nume utilizator este numele unui utilizator UNIX introdus în prealabil de inginerul de sistem; exemplu popescu@stud.mail.ro. identifică utilizatorul cu numele Popescu de pe host-ul stud din subdomeniul mail din domeniul ro.

Fiecare utilizator are o cutie postală proprie formată din două parţi:

-cutia poştală de sistem (/usr/spool/mail/nume-utilizator), în care se depun toate mesajele primite de utilizatori;

-cutia poştala personală, creată în fişierul $HOME/mbox, în care se pot reţine mesajele vizualizate din cutia poştală de sistem.

Dacă spre exemplu Popescu vrea să transmită o scrisoare lui Pinson la Universitatea Dauphine din Paris, va redacta scrisoarea (cu un editor de texte) şi va comanda transmiterea acesteia, specificând totodată şi adresa de e-mail a destinatarului (pinson@dauphine.fr). Înainte de a expedia scrisoarea sistemul adaugă automat adresa expeditorului (Popescu@stud.mail.ro)  şi o plaseaza în cutia poştala a acestuia (partea de expedieri). Scrisoarea va fi transmisă prin nodurile intermediare (fiind de fiecare dată înregistrată şi retransmisă) şi plasată în final în cutia poştală de sistem a destinatarului, de unde acesta o poate vizualiza şi apoi trece in cutia postala personală.

Dacă în momentul sosirii, destinatarul este conectat logic la host-ul destinaţie, acesta va fi informat automat de apariţia acestui eveniment prin mesajul: you have new mail; în caz contrar informarea se va face imediat ce acesta se va conecta la sistem.

Daca host-ul specificat în adresa destinatarului nu este conectat logic la reţea, programul de e-mail incearcă contactarea acestuia timp de trei zile, după care, în caz de eşec transmite un mesaj expeditorului.

Dacă o scrisoare nu poate fi predată destinatarului, deoarece adresa de e-mail a acestuia nu este cunoscuta de poştaş (nume utilizator necunoscut si/sau nume host necunoscut), sistemul o înregistreaza la expeditor într-un fişier numit dead.letter din directorul $HOME. Tot aici sunt plasate şi scrisorile incomplete, abandonate de utilizator în timpul introducerii acestora cu ajutorul editorului din e-mail. Acest fişier poate fi accesat prin subcomanda âd, din editorul programului de e-mail.

Cele doua cutii poştale (de sistem si personala) si fişierul dead.letter sunt create automat de e-mail, în momentul când apare necesitatea utilizarii acestora (sosirea sau expediţia unei scrisori). În plus, în afara acestor fişiere gestionate de e-mail, utilizatorul poate să-şi salveze scrisorile primite după anumite criterii (exemplu:după expeditori) în nişte subcutii poştale numite folders. Acestea vor fi plasate într-un director, creat în prealabil de utilizator si specificat ca parametru în fişierul de configurare al  programului dee-mail, numit .mailrc.

Din punct de vedere funcţional serviciul de poştă electronică are două părţi:

-interfaţa cu utilizatorul (realizată de comanda mail) prin care se pregătesc scrisorile şi se expediază;

-agentul de transmisie (poştaşul), care asigură transportul corespondenţei la destinaţie.

Dacă adresa de destinaţie este locală, atunci se apelează agentul local, care distribuie poşta prin aceeaşi maşină. Dacă adresa de destinaţie este la distanţă, atunci poştaşul hotărăşte calea prin care se va face transmisia: TCP/IP sau UUCP (Unix to unix copy).

Pregatirea şi expedierea scrisorilor

Textul unei scrisori poate fi introdus cu ajutorul editorului propriu, din programul de e-mail,sau poate fi importat dintr-un fişier ASCII, creat cu un alt editor.

În momentul pregatirii unei scrisori câmpurile data şi adresa de expediţie sunt completate automat de sistem. Restul câmpurilor din antetul scrisorii au structura următoare:

To: adresa destinatarului/destinatarilor;

Subject: subiectul scrisorii;

Cc:lista cu alte adrese de destinaţie, unde se vor expedia copii ale scrisorii (Cc-Carbon copy: copii la indigo);

Bcc: lista cu alte adrese de destinaţii, unde se vor expedia copii oarbe ale scrisorii (Bcc-blind carbon copy).

Lista cu adrese specificată in câmpul Cc face parte din scrisoare şi va fi transmisă la toţi destinatarii aceştia. Lista de adrese din campul Bcc nu face parte din scrisoare, deci nu poate fi vazută de toţi destinatarii, de unde şi denumirea de copii oarbe.

Procedura de introducere si expediere a unei scrisori se face interactiv şi comportă mai multe etape, după cum se observă din exemplul urmator:

-lansarea comenzii mail urmată de adresa destinatarului:

mail pinson@dauphine.fr

la care sistemul răspunde prin Subject:

-introducerea subiectului scrisorii: Noutăţi din domeniul sistemelor expert;

-introducerea textului scrisorii:

Domnule profesor,

In ultimul timp asistăm la integrarea sistemelor expert în aşa numitele EIS (Executiv Information Sistem).

De asemenea sunt deja comercializate foarte multe sisteme multiexpert.

Pe curând Popescu

-terminarea textului scrisorii se face cu CTRLŞD sau caracterul. în prima poziţie a unei noi linii, la care sistemul răspunde cu mesajul Cc:

-introducerea listei cu adresele destinatarilor, care vor primi copii cu ale scrisorii.

Cc:jon@boston.if.edu       ernst@utl1.di.fr

Pentru editarea scrisorilor, editorul programului de e-mail posedă subcomenzi specifice, care se introduc la început de linie, precedate de caracterul ~(tilda).

Subcomanda~? listeaza toate subcomenzile editorului.

Principalele subcomenzi care se pot folosi pentru editarea antetului scrisorii sunt:

~h- modifică conţinutul câmpurilor din antetul scrisorii : TO,Subject,Cc si Bcc;

~t lista-adrese– adaugă adrese noi în câmpul TO;

~s subiect-nou- schimbă subiectul scrisorii;

~c lista-adresec- adaugă adrese noi în câmpul Cc;

~b lista adreseb- adaugă adrese noi în câmpul Bcc;

Principalele subcomenzi, care se pot folosi pentru editarea textului scrisorii sunt:

~r fişier-text- include in scrisoare un fişier ASCII creat anterior cu un alt editor;

~m număr-mesaj- include în scrisoare mesajul cu numărul specificat (o scrisoare recepţionată);

~d– include fişierul dead.letter (scrisoare incompletă);

~! Fmt– formatează textul scrisorii;

~q– iese din editor şi salvează conţinutul scrisorii in fişierul dead.letter.

Textul scrisorii poate fi verificat din punct de vedere ortografic prin subcomanda:

~!spell fişier-temporar;

 unde fişier-temporar este o copie a textului scrisorii obţinuta prin subcomanda:~w fişier-temporar.După verificare se obţine o listă cu erori, urmând ca utilizatorul să le corecteze şi apoi să şteargă fisierul temporar prin comanda:

~rm fişier-temporar

Recepţia şi citirea poştei

Toate scrisorile adresate unui utilizator, sunt recepţionate în cutia poştală de sistem a acestuia (/usr /spool /mail /nume-utilizator).Pentru citirea poştei se dă comanda mail făra nici un parametru, care afişeaza un rezumat al cutiei poştale.

$ mail

“/usr/mail/popescu: 4messages 1 new

N 1 pinson@dauphine.fr Tue Nov 1 14:20 56/456 “Sisteme expert”

>P 2 cros@cnam.cnam.fr We Oct 5 10:00 22/698 “Retele locale”

U 3 ernst@utl1.fr Sa Oct 1 11:10 15/298 “SIAD”

4 gelu@boston.edu Mo Oct 17  22:15 10/456 “diverse”

Pentru fiecare scrisoare se afişeaza în prima coloană starea: N-scrisoare noua, P-scrisoare marcată pentru păstrare în sesiunea curentă, U-scrisoare necitită şi spaţiu sau scrisoare citită şi memorată intr-o altă sesiune. În coloana a doua se afişeaza numărul scrisorii în ordinea inversă a recepţiei acestora. Celelalte coloane conţin informaţii de identificare (adresa expeditorului, data şi ora recepţiei, etc).

Semnul > afişat în faţa unei linii marchează scrisoarea curentă.

Citirea efectivă a unei scrisori, se face prin poziţionare pe linia aferentă acesteia şi acţionarea tastei ENTER sau specificând numărul de ordine din listă.

Odată cu ieşirea din programul de e-mail (subcomenzile q şi x ), toate scrisorile citite vor fi transferate din cutia poştala de sistem în cutia poştala personală.

Prelucrarea scrisorilor recepţionate se face prin subcomenzi specifice ale programului de e- mail, promterul acestuia fiind caracterul &.

Subcomanda ? afişeaza un rezultat al celor mai importante subcomenzi.

Principalele subcomenzi sunt:

h afişeaza lista culorilor

pa afişeaza scrisorea curentă

pn afişeaza scrisoarea cu numarul n

s fişier salvează în întregime (antetŞcontinut) scrisoarea curentă într-un fişier;

sn fişier salvează scrisoarea cu numarul  n;

pre n păstrează scrisoarea cu numărul n în cutia poştală de sistem (chiar dacă aceasta a fost citită);

d n marchează pentru ştergere scrisoarea cu numărul n;

În funcţie de modul în care iese din e-mail (q sau x), scrisorile marcate pentru ştergere vor fi şterse sau nu. Dacă se iese prin subcomanda q se şterg, în caz contrar nu se şterg.

Pentru a afişa conţinutul cutiei poştale personale se foloseşte comanda mail-f iar pentru a afişa conţinutul unei subcutii a acesteia (folder) se foloseşte comanda mail –f=nume-folder.

După recepţia scrisorilor, conform unei reguli de politeţe, destinatarul trebuie să răspundă în maximum 24 ore. În timpul citirii corespondenţei, utilizatorul poate să răspundă imediat la scrisori prin subcomanda r, care completează automat adresa destinatarului (care este şi adresa expeditorului) şi subiectul (care ramane acelaşi). Textul răspunsului se va introduce de la tastatură.

Există de asememenea posibilitatea ca scrisorile care sosesc la un destinatar, să fie reexpediate către alte persoane din reţea, cu ajutorul fişierului .forward, care se va crea în directorul personal (ca şi casetele poştale) şi va conţine adresele acestora.Acest fişier se creează de către utilizator şi trebuie să conţină adresele de reexpediere, fiecare pe rând. Dacă destinatarul pleacă într-o altă localitate, pentru o perioadă de timp şi la noua destinaţie are acces la reţeaua INTERNET, poate introduce în fişierul .forward noua adresă, unde doreşte să primească corespondenţa.

În situaţia în care , destinatarul pleacă în concediu poate lăsa un mesaj în acest sens, care se va transmite la toate persoanele care vor expedia scrisori pe adresa acestuia.În acest sens, destinatarul va proceda după cum urmează:

- în directorul personal ($HOME) introduce comanda de iniţializare vacation-I, care va crea fişiere la vacation.dir şi vacation.pag;

- adaugă în fişierul .forward o linie cu structura:

nume-destinatar, ”|vacantion nume-destinatar";

- Creează fişierul $HOME/.vacantion.msg şi introduce mesajul de răspuns.

Există posibilitatea expediţiei şi recepţiei unor scrisori secrete folosind comenzile xsend nume-destinatar şi xget.Acestea codifică scrisoarea la expeditor şi o decodifică la destinatar, accesul făcându-se prin specificarea unei parole introdu-se în prealabil prin comanda enroll.

Dacă hostul local la care utilizatorul este conectat, nu are serviciul de transfer de fişiere (FTP), se poate folosi serviciul de poşta. În acest sens exista doua posibilitaţi, utilizarea unor server-e specializate sau a unor porţi generale ftpmail. În primul caz se transmie server-ului o scrisoare în care în locul subiectului se introduce comanda send nume-fisier, iar conţinutul este vid. În al doilea caz, expeditorul transmite o scrisoare către o poartă generală, care va apela FTP-ul în contul acestuia, preluând fişierul dorit şi va emite un răspuns. În acest caz, subiectul scrisorii este ignorat, iar textul scrisorii trebuie să conţină comenzile pe care poarta le va executa în contul expeditorului. Pentru a afla comenzile posibile se expediaza o scrisoare cu conţinutul help către o poartă generală.

Fişierele transmise prin serviciul poştal trebuie să fie fişiere ASCII, în care fiecare caracter este reprezentat pe 7 biţi (ia valori de la 0 la 127). Transferul fişierelor binare în fiecare caracter este reprezentat pe 8 biţi (ia valori de la 0 la 25), se face prin conversia acestora la expediţie în fişierele ASCII cu ajutorul comenzii:

Uuencode fişier-sursa fişier   destinaţie> fişier-temporar

şi reconversia la destinaţie prin comanda:

uudecode fişier-temporar.

În aceste comenzi fişier-sursa este fişierul binar, fişierul destinaţie este cel care rezultă după conversie la destinaţie iar fişier-temporar este fişierul ce se va transmite prin poşta.

Configurarea programului de poşta electronică se face în fişierul $HOME/.mailrc prin comenzi specifice, dintre cele mai importante sunt:

set dot– consideră caracterul punct (.) ca fiind sfârşitul textului unei scrisori, în locul caracterului CTRLŞD;

set metto- pentru orice scrisoare expediată păstrează o copie;

set quiet- inhibă afişarea informaţiilor auxiliare( banner) la lansarea în execuţie a programului de e-mail;

set mbox nume fişier- schimbă casuţa poştală din directorul personal (unde se află în mod standard) într-un alt director;

set folder=nume-director– specifică un director unde se vor putea crea foldere (subcutii poştale personale). Salvarea scrisorilor în foldere se face prin subcomanda:

s n=nume-folder

unde n este numărul scrisorii. În acest caz, sistemul va cauta în directorul specificat de comanda set folder un fişier cu numele nume-folder; dacă există copiază scrisoarea cu numărul n în aceasta. Dacă nu există il creeaza şi apoi copiază scrisoarea.

Set folder=letters

Set record=letters/mailout- inregistrează in directorul letters în folderul mailout toate scrisorile expediate. Vizualizarea acestora se face prin comanda:

mail- f=mailout

set screen=20- fixează numărul de linii pe ecran la afişarea scrisorilor din cutia poştală;

set ask- afişează prompterul pentru câmpul Subject din antetul scrisorii;

set askcc- afişează prompterul pentru câmpul Carbon copy (cc:) din antetul scrisorii;

unset ask- inhibă prompterul pentru câmpul Subject din antetul scrisorii;

set askcc- inhibă prompterul pentru câmpul Carbon copy din antetul scrisorii;

alias porecla adresa-mail- defineşte un nume scurt (porecla) care poate înlocui adresa de e-mail. Vizualizarea acesteia se face prin subcomanda a.

Exemplu: alias tonny   tomescu@infocib.ase.ro

Facilitaţile puternice de comunicare pe care le oferă poşta electronică în reţeaua INTERNET, sunt umbrite de apariţia unor utilizatori intruşi, care nu au nici o legatură cu dorinţa reala de comunicare a oamenilor. Aceştia trimit scrisori în lanţ sau interceptează scrisorile altor utilizatori, ceea ce măreşte în mod inutil traficul în reţea şi afectează securitatea acesteia. Prima reacţie de apărare împotriva acestora este “codul bunelor maniere”(Netiquette) pe care fiecare utilizator INTERNET ar trebui să-l respecte. În ultimul timp, s-au făcut cercetări intense în vederea imbunătăţirii serviciului de poşta electronică, în sensul asigurării securităţii informaţiilor transmise în reţea. Astfel a apărut proiectul PEM (Privacy Enhanced Mail– Poşta electronică extinsă cu facilităţi de securitate) în cadrul IEFT (Internet Engineering and Task Force) sub auspiciile IAB (Internet Arhitecture Board).Rezultatele cercetării s-au concretizat în RFC-urile 1421-1424, care sunt produse ca standarde INTERNET.

Serviciile oferite de proiectul PEM sunt:

- confidenţialitatea informaţiilor, prin codificarea scrisorilor pentru a le proteja de alte persoane decât destinatarii acestora;

- autentificarea originii scrisorilor, pentru a elimina posibilitatea expedierii unor scrisori în numele altor utilizatori;

- integritatea legăturii în reţea pentru a preîntâmpina modificarea scrisorilor pe traseul de la expeditor la destinatar;

- nerepudierea scrisorilor, atunci când acestea sunt retransmise spre alţi destinatari, care pot verifica identitatea originii (nu numai a intermediarului).