joi, 16 august 2012

Râurile ce sculptează uscatul


        În fiecare ţara de pe glob, fluvile au contribuit la definirea peisajului.
    Unele, precum sunt cele din zonele uscate ale Europei sudice, din sud-vestul american şi din interiorul Australiei, curg numai în anotimpul polios.
Unele nu au mai avut apa de mii de ani, aşa cum se întâmplă cu Wadi Hadramaut din Arabia. Alte fluvii, ca Tibrul şi Tamisa, au curs, s-au revarsat şi au reintrat în matcă înca din zorii istoriei.
Cel mai lung fluviu din lume este Nilul, care străbate 6695 km din munţii Africii Centrale până la vărsarea în Marea Mediterană. Cel mai scurt este râul D di Oregon care curge doar pe 37 m, din lacul Deviles Până la Oceanul Pacific.
    Indiferent de lungimea lor, toate cursurile de apa urmează acelaşi ciclu de viaţă.
    Ploaia sau ninsoarea care cad pe pământ sunt atrase de forţa gravitaţională până la cel mai jos punct, de obicei un lac sau o mare. În curgerea ei, apa erodează rocile şi transporta sedimentele către vale. Râurile şi fluvile macină neîncetat munţii planetei.
    In cursul superior, curgerea este rapida,erodand solul strabatut. Acest process de erodare se produce in trei moduri. Cand raul sau fluvial curge cu putere, poate in timpul unei revarsari, apa transporta pietre si stanci mari, ce se rostogolesc de-a lungul albiei, formand “incarcatura de fund”.
    Fragment de lut, aluviuni si mal sunt de asemenea purtate de apa; acestea constituie ceea ce se numeste “debitul solid”.
    O parte a substantelor din roci se dizolva in apa si e transportata sub forma de solutie: “incarcatura dizolvata”. Calcarul este adesea erodat in acest fel
    Unele fluvii transporta o cantitate enorma de sedimente. In nordul Chinei, Fluviul Galben (Hung He) transporta anual 1600 de milioane de tone de aluviuni din Podisul Chinei pana in Mrea Galbena. Cantitatea de aluviuni este atat de mare, incat malurile au deposit ca inaltime terenurile agricole din jur, astfel ca fluvial curge ”pe deasupra” uscatului. In anii cu ploi abundente, apele sale depasesc maluril aluvionare, provocand inundatii catastrofale. In 1887 cand s-a revarsat in apropiere de orasul Zhengzhou, au murit mai mult de un milion de oameni, inecati sau rapusi de foamete ori de molimele iscate. In alti ani, lipsa ploilor a dus la foamete di cauza secetei. Nu este deci de mirare ca acest fluviu este supranumit “mahnirea Chinei”.
    Viteza de curgere nu este unicul factor prin care un fluviu isi sculpteaz valea. Apele strabat diverse tipuri de formatiuni – unele dure, ca granitul si altele moi precum argila. Duritatea rocilor influenteaza forma vaii; cele dure dau nastere unei vai inguste cu pereti abrubti, iar cele moi creeaza o forma rotunjita.
    Daca valea este traversata de o banda de roca dura, apa fluviului va eroda mai rapid rocile moi de deasupra si de sub acestea. Albia va deveni inegala si vor aparea mici cataracte si vartejuri. La cascadele Niagara si Victoria, forta uriasa a apei  ce se pravaleste peste strate de roca dura a creat defile adanci.       
                 
           Rolul  Marii                                                                                                                                     
Cand ajung la mare, forta fluviului se reduce la zero si “stafeta” este preluata de apa marii. Daca mareele sau curentii sunt puternici, aluviunile transportate de fluviu sunt duse in larg si intra in componenta fundului marin sau formeaza o plaja de-a lungul coastei.
Daca insa fluvial se varsa intr-o mare cu maree sau curenti slabi precum Nilul in Mediterana si Mississippi in Golful Mexic, aluviunile sunt depuse la tarm si formeaza maluri de mal si nisip. Acestea devin in timp delte – vaste retele de canale serpuind printre bancuri de nisip si lut.
Solul fin al deltelor este unul dintre cele mai fertile din lume, unele estuare fiind printre cele mai dens populate zone de pe gob. Dar findca se afla la altitudini foarte mici deltel sunt vulnerabile la revarsari si vanturi.
Delta fluviilor Gange si Brahmaputra acopera aproape intreaga suprafata a statului Bangladesh care are peste 140 de milioane de locuitori. Delta este frecvent devastate de inundatii, de mare inalte si de uragane, soldate cu victime omenesti.

Cele mai lungi fluvii din lume
-Nil, Africa, 6695 km.
-Amazon, America de Sud, 6440 km
-Chang Jiang (Yangtze), China, 6300 km
-Mississippi, Mssouri, SUA, 6019 km
-Ob-Trtîş, Rusia, 5570 km
-Congo, Africa, 4670km
-Huang He, China 4670 km
-Amur (Heilong Jiang), Rusia/China, 4510 km


Reader’s Digest - Descoperiti minunile lumii
 Ghidul celor mai spectaculoase peisaje


Ionescu Ovidiu
   Cls a-10-a Aseral
Colegiul Tehnic Petru Maior


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu